Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Poate fi un calculator conștient?

Ion IORGA-SIMĂN, prof. univ. dr.

Facultatea de Ştiinţe, Educație Fizică și Informatică

24 octombrie 2020

(timp de lectură: 4 - 5 min)

Dacă am accepta că propriile noastre minți nu sunt altceva decât o sumă de programe de calculator complet determinate (teoria adepților minte-mașină), atunci am putea fabrica mașinării care să se comporte asemenea oamenilor. Dar dacă deținem un singur program pe care calculatorul nu îl poate avea, mitul minții-mașinărie va fi distrus. Calculatorul poate citi emoțiile noastre, dar el nu le poate avea.

 

Matematicianul, fizicianul și filozoful Roger Penrose susține că raționamentele algoritmice caracteristice unui calculator, nu sunt suficiente pentru descoperirea teoremelor și a legilor naturii. Un algoritm este un procedeu sistemic de rezolvare a unei probleme, o abordare strict logică, bazată pe reguli. Atunci se pune întrebarea, cum a apărut și s-a dezvoltat matematica, dacă noi am gândit și gândim în continuare algoritmic (funcționăm ca un calculator)?  Adevărul matematic nu este ceva la care se ajunge folosind gândirea algoritmică, ci numai  gândirea divergentă. Credem că propria noastră conștiință este un element crucial pentru înțelegerea adevărului matematic. Trebuie să vedem adevărul unui argument matematic pentru a ne convinge de validitatea sa și acest a vedea este chiar conștiința, care trebuie să fie prezentă ori de câte ori se percepe un adevăr matematic. Conștiința trebuie să existe înaintea capacității noastre algoritmice.

 

Un alt argument și mai puternic împotriva existenței minte-mașină a fost adus de fizicianul Richard Feynman. Calculatorul clasic nu poate niciodată simula nonlocalizarea, un concept tehnic ce constă în transferul de informație sau influență fără semnale locale. Astfel de influențe sunt acțiunile la distanță și instantanee.

 

Dacă oamenii pot procesa informația nonlocal, acesta este unul dintre programele nonlogaritmice pe care un calculator clasic nu îl poate simula niciodată. Definim capacitatea de procesare nonlocală a informației, dacă acceptăm latura noastră spirituală.

 

John Searle (1980) a arătat incapacitatea calculatorului de a procesa ”înțelesuri”. Calculatorul este o mașină care procesează ”simboluri”.

 

Dacă păstrăm  simboluri pentru procesarea înțelesurilor, atunci trebuie să păstrăm alte simboluri pentru procesarea înțelesului simbolului și așa mai departe până la infinit. Calculatorul nu are suficiente simboluri pentru a procesa înțelesuri”.

 

Omul procesează înțelesurile folosind mintea.

 

Roger Penrose și Banerji (1994) au făcut o demonstrație riguroasă a ideii lui Searle, utilizând teorema imperfecțiunii a lui Goedel și conform acestei teoreme au arătat, în final, că mintea pentru a procesa înțelesuri trebuie să fie imaterială, non fizică (avem un plan mental, deci un câmp mental).

 

O altă aptitudine importantă a minții umane ce nu poate fi imitată de calculator este creativitatea. Atunci când analizăm creativitea, descoperim că la nivelul de jos, creativitatea constă în descoperirea unui nou înțeles, o trecere de la un înțeles mental vechi condiționat la unul nou ingenios (creativitate situațională). La nivelul cel mai înalt, creativitatea constă în salturi discontinue în însuși contextul gândirii (creativitatea fundamentală) și în descoperirea legilor fundamentale, prezente deja în comportamentul conștiinței numit intelectul supramental, pe care îl putem accesa doar cu ajutorul intuiției. Există creativitate fundamentală  datorită existenței planului intelectului supramental  (câmp supramental). Dacă creativitatea presupune discontinuitate, (întreruperi subite ale modelelor de gândire din trecut), atunci capacitatea calculatorului de a fi creativ este cu siguranță îndoielnică, deoarece funcționarea unui calculator clasic presupune continuitate. De reținut faptul că în planul supramental se regăsesc nu doar contextele înțelesurilor mentale ci și funcțiile vitale și legile fizicii.

 

  • În cele din urmă, totul se reduce la conștiință (spirit)
  • Un calculator clasic nu poate fi niciodată conștient asemenea oamenilor deoarece îi lipsește acea latură spirituală.

 

         

“I’m afraid, Dave” ("Mi-e teamă, Dave") - ultimele cuvinte tulburătoare ale calculatorului HAL (înainte de shut-down) adresate omului

(în capodopera lui Stanley Kubrick: "2001: A Space Odyssey")

 

Bibliografie:        

1. Ion Iorga Siman, Fizica sub semnul conștiinței. Univ.Pitesti 2020

2. Roger Penrose, Incertitudinile rațiunii. Umbrele minții. Ed Tehnică București 1989

3. Rea A, Quantum Phiysics. Illussion of Reality? University Press 1986

4 Tegmark Max, Universul nostru matematic - În cautarea naturii ultime a realității. Ed. ASCG.

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.