Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Părerea sau opinia profesorilor de la UPIT contează ...

Gheorghe SĂVOIU, prof. univ. dr. habil.

Departamentul Finanţe, Contabilitate, Economie

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept

23 septembrie 2020

(timp de lectură: 6 - 7 min)

 

Dacă inflaţia, şomajul şi deficitul bugetar constituie fundalul instrumental macroeconomic clasic al oricărei politici guvernamentale, dinamica investiţiilor, cu accent pe cele străine, atrase prin evoluţia favorabilă a “rating”-ului sau notării riscului de ţară, a devenit o soluţie modernă cu impact semnificativ în dezvoltarea economică a unei ţări. Fluxurile investiţionale cuprind investiţii străine de portofoliu (ISP) sau „bani fierbinţi” instabili şi cu potenţial de migraţie ridicat, alături de investiţii străine directe (ISD) sau „banii dintr-o ţară, investiţi în economia altei ţări” care fac, în final, ca o persoană/companie dintr-o ţară să deţină controlul activelor productive dintr-o altă ţară (Săvoiu, Popa, 2012, p. 28). ISD pot avea ca obiective înfiinţarea de noi companii (brownfield) sau refacerea şi dezvoltarea altora deja existente în ţara de destinaţie a capitalului (greenfield). O investiţie de tip ISD are un ciclu de viaţă similar celui uman, naşterea descriind un flux de intrare a banilor (de exemplu prin fondarea unei filiale într-o altă ţară), creşterea sau maturizarea (generate printr-un proces continuu în care filiala începe să opereze profitabil), repatrierea profiturilor (filiala deţine o cotă de piaţă şi marje de profit relativ stabile, iar compania mamă repatriază din profituri sub formă de dividende) (Brada, Tomsik, 2003).

 

Istoric, naşterea şi dezvoltarea „rating”–ului riscurilor sunt procese ce au aparţinut exclusiv SUA pentru un secol şi jumătate, iar notarea riscurilor economice a debutat în forţă în urma crizei financiare din 1837, fenomenul complex fiind concretizat prin apariţia şi maturizarea unor societăţi de vânzări de informaţii financiare. Prima societate cu activitate de rating din lume a fost „The Mercantile Agency”, fondată în 1841, la New York, iar primul manual de notare a riscurilor a fost publicat în 1857 şi a aparţinut celebrei agenţii americane „Bradstreet’s-I.C.A” al cărei indice este faimos ca soluţie metodologică şi în teoria statistică. Transformarea incertitudinilor investiţionale în certitudini relative a devenit o necesitate stringentă după anul 1970, când pe piaţa creanţelor pe termen scurt s-a înregistrat falimentul companiei „Penn Central Transportation”, care a cauzat investitorilor pierderi de 80 de milioane de dolari, cu toate că titlurile emise de companie aveau o apreciere foarte bună din partea Oficiului Naţional de Credit din SUA. Nevoii acute de informare corectă şi la timp a investitorilor i-au răspuns de atunci tot mai clar agenţiile de rating specializate Standard & Poor’s, Moody’s Investor’s Service, Fitch, Duff & Phelps, Mc Carthy, Crisanti and Maffei a căror tradiţie seculară şi onestitate în raport cu piaţa le-a plasat în topul încrederii antreprenorilor. Din deceniul al optulea al secolului XX, societăţile de rating au beneficiat de o dezvoltare mult extinsă şi profund justificată, regăsindu-se într-un areal internaţionalizat, din Canada, până în Asia şi Australia. În Europa, Euromoney Country Risk (ECR) a apărut în 1982, iniţial cu un grup mai restrâns de experţi şi acoperind parţial spaţiul european, pentru ca ulterior să răspundă pertinent şi prompt unor interese financiare tot mai diversificate, delimitându-se drept o alternativă reală tot mai apreciată la serviciile clasice de evaluare financiară a riscurilor investiţionale, oferită de marile bănci europene (Săvoiu, Crăciuneanu, 2010; Săvoiu, Popa, 2012; Săvoiu et al. 2013; Săvoiu, Ţaicu, 2014).

 

Ancheta ECR cartografiază date în timp real şi cuantifică riscul de ţară pentru un număr maxim de 186 de ţări, oferind în prezent un rating cu o dinamică lunară, cu ajutorul a 23 de indicatori de risc, oferind o şansă antreprenorilor şi investitorilor interesaţi să ia decizii optime cu caracter aproape instantaneu, pe baza unor informaţii dintre cele mai veridice şi recente. De la câteva sute iniţial, numărul experţilor a crescut în ultimii ani la câteva mii ca urmare a extinderii ratingului ECR la nivel mondial, iar opiniile calitative exprimate în cadrul acestui risc de ţară reunesc patru opinii calitative: i) riscul politic (35%), riscul economic (35%), riscul structural (10%) și accesul la piețele internaționale de capital (10% şi o valoarea cantitativă ce decurge din indicatorii datoriei publice (10%) (https://www.euromoney.com/country-risk). În anul 2019, imaginea grafică mediană a nivelului internaţional al ECR a fost de 43,24%, ţările dezvoltate au obţinut notele cele mai mari (peste 70%), cele central şi est europene luptându-se cu greu să promoveze cu 50%, iar celelalte economii au rămas în zone de risc inacceptabil (Fig. 1):

 Sursa: Graficul preluat creativ de pe https://www.euromoney.com/country-risk

Fig. 1. Euromoney Country Risk (ECR) structurat ca nivel în plan global

 

La 1 iulie 2020, nivelul ECR pentru România, deşi era evaluat uşor peste 50%, o plasează în poziţia 69, în cădere faţă de anul precedent cu 14 locuri în ierahia generală a numai 174 de economii din 186, pentru care s-au putut înregistra opiniile experţilor, în plină pandemie (Weltman, 2020).

 

Expertiza în ECR şi ratingul făcut acolo de către mine, conferă cred în final o notă bună şi pentru Universitatea din Piteşti (UPIT). Pentru comunitatea europeană, ECR oferă o corectă şi ultilă notare a riscului de ţară, chiar şi în contexte deosebit de critice cum sunt cele ale unei recesiuni grave aşteptate. În timp ce “rating” - ul riscului de ţară se realizează cu ajutorul a câteva mii de experti din Europa, unul dintre aceştia este şi autorul acestor rânduri, profesor la UPIT. În acest fel, Universitatea din Piteşti este prezentă de peste 10 ani, prin intermediul expertizei de specialitate a unui profesor şi cercetător, în cadrul evaluării ECR, aşa cum se poate constata şi din ultimul raport dedicat Europei răsăritene (Fig.2).

Sursa: https://www.euromoney.com/article/b1n0nx3q0w4mhy/immigration-risk-is-troubling-for-the-eu-and-southeastern-europe (Weltman, 2020)

Fig. 2.  Captare parţială de ecran a interviului publicat de Euromoney Country Risk (ECR)

 

Prima oară când a fost menţionat numele UPIT şi al meu ca profesor al acestei universităţi într-un interviu al ECR a fost după mai bine de patru ani de colaborare intensă şi neîntreruptă (Weltman, 2014), în care comunicarea riguroasă şi respectarea cerinţelor anchetei, precum şi consemnarea opiniei s-a realizat prin dialog periodic, initial trimestrial şi apoi lunar, pe e-mail sau chiar telefonic, în cazuri de excepţie, cu o diversitate de specialişti în comunicare sau cu editori, manageri strategici sau experţi în publicarea informaţiilor din Euromoney Research Group, alcătuit majoritar din cercetători din Marea Britanie. Iniţial partenerul de dialog a fost Chilli Wutte, urmat de Catherine Snowdon, apoi de Amelia Lowe, de Patrick McCulloch, de Matthew Turner, de Grace Nelson, de Andrew Mortimer, de Musa Hayat sau recent de Jeremy Weltman şi chiar de Chen-Ta Sung (ECR Programme Manager). Continuitatea unui dialog a făcut ca opiniile să evolueze, calitatea expertizelor să crească şi ineditul să intre în tiparele obişnuinţei.

 

Ce importanţă are în final că un membru al echipei profesorale şi de cercetare devine expert al ECR pentru o universitate? UPIT probează astfel ca vocea ei contează iar specialiştii ei sunt importanţi şi pot să ofere expertiză continuă şi pertinentă, comunică internaţional cu seriozitate şi sunt integraţi în mod real în UE etc. Rolul unui profesor şi implicit al UPIT ca universitate în sistemul academic românesc şi european a fost şi rămâne şi acela de a clarifica şi anticipa impactul politicilor şi al politicienilor asupra economiei şi educaţiei, dezvoltării ştiinţei şi cercetării O astfel de relaţie naturală de coabitare şi integrare a studenţilor in complexitatea vieţii politice, economice, sociale, dar mai ales, stiinţifice şi de cercetare poate genera un mediu competitiv adecvat al unei vieţi academic sănătoase în interesul studenţilor şi în favoarea comunităţii argeşene care ne-a creat.

 

Aşadar, opinia UPIT contează şi în comunitatea mai largă europeană şi chiar în cea internaţională ...

 

Bibliografie

  1. Brada, J.C., & Tomšík, V. 2003. Reinvested Earnings Bias, The “Five Percent” Rule and the Interpretation of the Balance of Payments – With an Application to Transition Economies, William Davidson Institute Working Papers Series 543, William Davidson Institute at the University of Michigan.
  2. Grigorescu, D. 2020. Profesor de la Universitatea din Piteşti, intervievat de una dintre cele mai apreciate publicaţii economice din Europa, FINANCIAR PRESS.RO, August 21, 2020. Available online at https://financiarpress.ro/economie/11066-profesor-de-la-universitatea-din-pitesti-intervievat-de-una-dintre-cele-mai-apreciate-publicatii-economice-din-europa Accesed in August 22, 2020.
  3. Jasko, O., Cudanov, M., Popovic, N., Savoiu, G., 2010. Foreign Direct Investments in South - Eastern Europe Countries. Analysis of Influence Factors, Romanian Statistical Review, vol. 58(1), pp. 5 – 33.
  4. Popa, S., Săvoiu, G. 2012. Studii şi cercetări de calcul economic şi cibernetică economică, Revista nr. 1-2/ 2012, pp. 1-14.
  5. Săvoiu, G., and 2012. Econometric Eclectic Models of Foreign Direct Investments in Romania, after 1990, Economic and Finance Review, Vol.1 (12), pp. 30-41.
  6. Săvoiu, G., Broștescu, S. 2017.Three International Statistical Indicators and Their Factorial Impact on the Modelling of Foreign Investments in Romania, Romanian Statistical Review Supplement, Romanian Statistical Review,
  7. Săvoiu, G., Crăciuneanu, V., 2010.Revista Română de Statistică, Supliment, vol. 58 (9),
  8. Săvoiu, G., et al. 2013. Foreign Direct Investment Based on Country Risk and Other Macroeconomic Factors. Econometric Models for Romanian Economy, Romanian Journal of Economic Forecasting, vol. 1/2013, pp. 39 – 61.
  9. Săvoiu, G., 2012. Romanian Statistical Review – 56.
  10. Săvoiu, G., Ţaicu, M. 2014. Foreign Direct Investment Models, Based on Country Risk for Some Post-Socialist Central and Eastern European Economies, 7th International Conference on Applied Statistics, Procedia Economics and Finance, vol. 10 (2014), pp. 249 – 260.
  11. Weltman, J. 2014. Romania risk falls after surprise election result, Published on: 21 November 14, Available on line at:https://www.euromoney.com/article/ b12kkx1wt98jj3 /romania-risk-falls-after-surprise-election-result?copyrightInfo=true
  12. Weltman, J. 2020. Immigration risk is troubling for the EU and southeastern Europe Published on: Thursday, August 20, 2020, Available on line at: https://www.euromoney.com/ article/b1n0nx3q0w4mhy/immigration-risk-is-troubling-for-the-eu-and-southeastern-europe? copyrightInfo=true, Accessed on the 22th of August, 2020.
Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.