Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

O NOUĂ REALITATE: De ce panica este cel mai rău lucru care se poate întâmpla?

Amalia DUȚU, conf. univ. dr. ec.

Facultatea de Științe Economice și Drept

9 aprilie 2020

 

Lumea de astăzi se confruntă probabil cu cele mai importante provocări din istoria sa modernă. Actuala criză globală de sănătate publică determinată de pandemia de COVID-19 este catalizatorul unui șir de schimbări economice, sociale, de atitudini și valori pe care le vom simți în viețile noastre în anii care vor veni. O estimare precisă a tuturor consecințelor pandemiei este dificilă acum, având în vedere dinamica evenimentului și faptul că multe efecte nevăzute acum vor deveni vizibile în următoarea perioadă.

 

Starea noastră de bine este determinată de multe lucruri precum nivelul și siguranța veniturilor, stabilitatea și caracteristicile locului de muncă, starea noastră de sănătate și a celor apropiați, relațiile sociale și familiale la care putem adăuga impresia de certitudine sau de posibilitate de a ne control propria viață. În anumite moduri și într-o măsură diferită, toate acestea au fost afectate în ultimele două-trei luni, astfel încât noi toți, români sau orice locuitor al acestei planete, ne confruntăm cu incertitudinea.

 

Vă propun să învățăm să gestionăm situația actuală privind către episoadele anterioare de CRIZĂ. Putem înțelege și învăța mai bine pe baza experiențelor anterioare în care noi, oamenii, am fost expuși la un  nivel ridicat de INCERTITUDINE de tip criză, de-a lungul timpului, ținând cont, desigur, de faptul că fiecare asemenea episod are particularitățile sale. Acest articol prezintă o serie de rezultate pe care le-am obținut și publicat la nivel internațional în perioada 2008-2011 (criza economică din România) din dorința de a ajuta la o mai bună înțelegere a mecanismului care ne modelează comportamentul în asemenea momente, ca un sprijin pentru a ne înțelegem mai bine pe noi înșine și pe cei din jur, dar  mai ales pentru a conștientiza mai bine granița dintre panică și rațiune, și de ce  nu trebuie să lăsăm panica să ne domine și să ne modeleze comportamentul în calitate de soț / soție, părinte, fiu / fiică, vecin, coleg, consumator, angajat, membru al comunității etc. De asemenea, doresc să transmit tuturor cititorilor, că acum, ca, de altfel, în toate episoadele naționale, regionale sau globale de criză pe care le-am analizat (economică, de securitate alimentară, securitate națională, de sănătate publică), oamenii au reușit să depășească PROVOCĂRILE și să găsească drumul către o nouă NORMALITATE. Nu în ultimul rând, de fiecare dată, am învățat lecții valoroase pentru noi toți.

 

Astfel, vă propun să analizăm și să înțelegem mecanismul panicii și comportamentul indivizilor în situații de incertitudine precum și impactul negativ pe care îl poate avea panica în aceste vremuri “diferite”.

 

Pentru a identifica factorii cheie ai comportamentului individual în situații caracterizate de incertitudine, ca și contextul actual, am pornit de la o abordare de frontieră. În acest sens, am analizat mai multe studii realizate în contextul diferitelor tipuri de criză: criză economică (Kelley și Schewe, 1975; Shama, 1978, 1980; Shipchandler, 1982; Ang et al., 2000; Ang, 2001; Zurawicki și Braidot, 2005; Dutt și Padmanabhan, 2009; Garling și colab., 2009; Fiszbein și colab., 2003; Qelch și Jocz, 2009; Robles și colab., 2002; Kittiprapas, 2002; Stegaroiu și Stegaroiu, 2010; Urbonavicius și Pikturnien, 2010), criză de securitate alimentară (Miller și Reilly, 1994; Pennings și colab., 2002; Jin și Koo, 2003; Lusk și Coble, 2005; Kalogeras et al., 2008; Wansink, 2004), criză teroristă (SUA , 2001), criză de securitate a sănătății publice (Saad, 2009).

 

Scopul acestei analize a fost acela de a identifica în ce măsură aceste situații cu impact negativ asupra oamenilor (situații generatoare de risc și stres) prezintă anumite aspecte comune. Rezultatele au evidențiat faptul că, fără îndoială, fiecare episod de criză este un eveniment unic și nicio criză nu este similară cu alta, luând în considerare factorii generatori, severitatea, evoluția, efectele etc. Dar, a rezultat faptul că, în toate acestea situații care generează expunerea oamenilor la incertitudine, factorii psihologici joacă un rol determinant în modelarea comportamentului uman. Astfel, percepția asupra riscului și aversiunea la risc sunt factori interni importanți ai schimbării comportamentului în perioadele turbulente așa cum este actuala pandemie.

 

Conceptul de risc este unul comun, foarte des folosit în zilele noastre în diverse circumstanțe: finanțe, asigurări, comportament economic, strategie, investiții, tendințe economice, sănătate publică, terorism, securitate alimentară etc. După cum subliniază Hillson și Webster (2004), în literatura academică există o gamă largă de definiții pentru acest concept. Chiar și în rândul practicienilor de analiză și gestionare a riscurilor din diferite domenii profesionale există o dezbatere continuă despre cum ar trebui să privim riscul.

 

Potrivit lui Slovic și colab. (2004) există trei moduri fundamentale de a vedea riscul: riscul ca sentiment care captează reacția instinctivă și intuitivă la pericol, riscul ca analiză care aduce logică, rațiune și deliberare pentru estimarea și gestionarea pericolului și riscul ca politică. În psihologie, riscul este definit ca un construct subiectiv influențat de modul în care este interpretat evenimentul (Weber, 2004). Expunerea la risc îi determină pe mulți oameni să se gândească la amenințări care, dacă apar, ar avea un impact / rezultat nedorit. În această logică, fiecare risc poate fi exprimat ca „probabilitate” a apariției  și cât de mult contează apariția efectivă, exprimată prin „impact” sau „consecință”.  Astfel, riscul poate fi văzut ca produsul probabilității producerii unui eveniment, care este considerat nedorit și prejudiciul așteptat de la acel eveniment. În procesul de analiză a modului în care oamenii reacționează și se comportă în situații de incertitudine, precum pandemia de COVID-19, în cercetarea internațională a fost acordată importanță ridicată înțelegerii structurilor și proceselor mentale care mediază între stimulii care declanșează reacția la incertitudine (de exemplu, un vecin s-a îmbolnăvit de COVID-19) și răspunsul individual  față de situația respectivă (comportament – nu mai folosesc liftul, evit alți membri ai familiei vecinului etc.).

 

Dar, cercetările anterioare arată faptul că diferite situații generatoare de riscuri și incertitudine contează într-o măsură diferită pentru oameni. Din fericire, nu suntem cu toții la fel. Astfel, percepția asupra riscului și aversiunea la risc variază pe un spectru. Acest lucru arată faptul că fiecare risc este perceput și interpretat (reprezentat) în mod diferit de fiecare dintre noi. Astfel, percepția asupra riscului este interpretarea pe care o face un individ cu privire la șansele de a fi expus la risc (Pennnings și colab., 2002), consecințele riscului și capacitatea de a controla expunerea. De exemplu, percepția asupra riscului de a fi contaminat cu noul Coronavirus poate fi privită ca o interpretare a măsurii în care individul se consideră pasibil de a fi infectat, rezultatele estimate ale acestei situații (cât de grav crede că va fi afectat el sau cei apropiați lui) și gradul de control al acestei situații (măsura în care crede că poate să evite contaminarea și încrederea în serviciile medicale și sistemul medical dacă ar fi contaminat). Această interpretare generează emoții, precum: teama de îmbolnăvire, anxietate, depresie, stres dar și reacții diferite transpuse în strategii de gestionare a riscului. De aceea am văzut reacții extreme în foarte multe țări precum “lupta” sau „goana” în magazine pentru alimente și dezinfectanți  dar și oameni care au ieșit pe stradă “îmbrăcați” în saci de gunoi. Totuși, un inventar al strategiilor de gestionare a riscurilor pandemiei și de diminuare a  expunerii la infectare ar putea cuprinde: ieșim cât mai puțin din casă, ne schimbăm modul și frecvența de a face cumpărături pentru a nu ne expune, ne prioritizăm lista de cumpărături, amânăm realizarea anumitor achiziții care nu mai par o necesitate acum și realizăm stocuri din anumite produse de bază, realizăm mai mult cumpărături online iar, atunci când mergem în magazine, evităm locurile aglomerate și mergem către alte magazine decât cele în care obișnuiam să ne realizăm cumpărăturile, pregătim mai mult în propria gospodărie alimente pe care înainte le cumpăram și folosim mai mult serviciile de livrare la domiciliu, utilizăm mai mult cardul bancar pentru plăți și tot mai puțin banii cash, apreciem mai mult acele companii și mărci care susțin financiar lupta împotriva virusului și care transmit mesaje empatice consumatorilor etc.

 

Cu siguranță că suntem diferiți și nu reacționăm toți la fel în vremuri de incertitudine. Așa cum a rezultat în cadrul studiului pe care l-am realizat în 2010 în contextul crizei economice, în vremuri de incertitudine indivizii se împart în Panicați, Prudenți, Preocupați și Raționali, luând în considerare cele două variabile psihologice – percepția asupra riscului și aversiunea față de risc. Panicații sunt cei care au o percepție ridicată asupra riscului (de exemplu, cred în mare măsură că vor fi expuși îmbolnăvirii sau că își vor pierde locul de muncă din cauza pandemiei) și cărora le displace în mare măsură această situație. În cazul acestora pot fi observate cele mai intense reacții la incertitudine, uneori comportamente exagerate și greu de înțeles. Din punct de vedere economic aceștia au tendința să realizeze stocuri importante din produsele alimentare de bază și medicamente, să raționalizeze semnificativ cheltuielile și consumul, schimbă mărcile mult mai ușor și cresc consumul de produse preparate în casă. Prudenții sunt cei care au percepție ridicată asupra riscului (de exemplu, se vor infecta) dar tolerează expunerea și, astfel, vor avea reacții moderate. De asemenea, reacții moderate vom întâlni și în cazul Preocupaților care, deși au percepție scăzută cu privire la risc (cred că mai degrabă nu se vor îmbolnăvi), au aversiune ridicată față de incertitudine și tolerează în mică măsură această situație. Raționalii sunt cei care au o percepție scăzută asupra riscului și care tolerează în mare măsură situația de incertitudine. Totuși a fi rațional, în contextul actualei pandemii, nu înseamnă a fi inconștient, indiferent sau neglijent. A fi rațional înseamnă să îți bazezi reacțiile mai degrabă pe ceea ce Slovic și colab. (2004) numea logică, rațiune și deliberare, la care aș adăuga respect față de reguli și informare corectă doar din surse autorizate.

 

Cu siguranță că trăim vremuri dificile și diferite, definite de o criză de sănătate publică care ar putea fi dublată de o criză economică. Dacă înțelegem mecanismul panicii, atunci înțelegem că dincolo de emoții trebuie să câștige logica, rațiunea, respectul pentru reguli, empatia și încrederea. Episoadele anterioare de criză din istoria omenirii – economică, de securitate alimentară, de siguranță publică, de sănătate publică – arată că panica este cea care adâncește orice criză, în timp ce rațiunea și empatia sunt cele care ne ajută să găsim drumul de ieșire din criză, de fiecare dată către o nouă normalitate.

 

---

Acesta articol este bazat pe rezultatele obținute în urma cercetării realizate de autor în perioada 2008-2011, în contextul crizei economice globale. De asemenea, acesta conține puncte de vedere ale autorului fundamentate pe date empirice colectate, precum și pe o serie de cercetări anterioare realizate în diferite episoade și tipuri de criză.

 

DUȚU Amalia, Diaconu Mihaela, Pandelică Ionuţ, Individual Behaviour Change Through Economic Shocks Exposure. Empirical Evidence from Romania, The Journal of American Academy of Business, Cambridge, ISSN 1540-1200, Vol. 18, nr 1, 2012,  http://www.jaabc.com/journal.htm

DUŢU Amalia, Understanding Consumers’ Behaviour Change in Uncertainty Conditions: A Psychological Perspective, in Handbook of Research on Retailer-Consumer Relationship Development, editori: Fabio Musso and Elena Druică, DOI: 10.4018/978-1-4666-6074-8, IGI Global, SUA, 2014, https://www.irma-international.org/chapter/understanding-consumers-behaviour-change-in-uncertainty-conditions/109682/

DUȚU Amalia, Understanding Individuals' Behavior Under Uncertainty: Strategy Key Driver in Economic Crisis (pages 57-85) in Handbook of Research on Retailing Techniques for Optimal Consumer Engagement and Experiences, editori: Fabio Musso and Elena Druică, DOI: 10.4018/978-1-7998-1412-2, IGI Global, SUA, 2019, https://www.igi-global.com/book/handbook-research-retailing-techniques-optimal/232756

 

 

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.