Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Influența sedentarismului asupra stării de sănătate în contextul apariției virusului Covid-19

Leonard Fleancu, conf. univ. dr.

Liviu Mihăilescu, conf. univ. dr.

Florin Cojanu, conf. univ. dr.

Departamentul de Educație Fizică și Sport

Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică

21 aprilie 2020

Introducere

 

În situația actuală în care, datorită apariției acestui tip de virus, Covid-19, suntem obligați să stăm cât mai mult izolați la domiciliu, apar și efecte secundare asupra stării de sănătate a organismului. Fiind blocați în locuințele personale marea majoritate a timpului, mereu la calculator, televizor, obligați să lucrăm de acasă apar și efectele negative. Am ajuns să mâncăm excesiv de mult, să nu mai facem mișcare decât atunci când trebuie să ne aprovizionăm cu alimente sau să mergem să cumpărăm medicamente. Stăm foarte mult în fața televizorului, citim și acest lucru se vede ușor, ușor atât la nivelul greutății noastre corporale cât și asupra stării psihice.

 

Ce inseamna un stil de viata sedentar?

În primul rând, ne punem întrebarea: ,,Ce inseamnă un stil de viață sedentar?”. Stilul de viață sedentar face referire la perioadele prelungite de repaus des intâlnite atât în rândul adulților care stau ore întregi în șezut în fața monitoarelor la locul de muncă, comunică mai mult electronic și folosesc doar mașina pentru transport, cât și în rândul copiilor care sunt acaparați de jocurile și device-urile electronice. Obligați de context, suntem nevoiți să petrecem foarte mult din timpul zilnic, acasă fără prea multe solicitări fizice. Riscăm ca în timp, dacă vom deveni sedentari, să se instaleze afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice, obezitate, deviații ale coloanei vertebrale, anxietate, depresie, etc. Specialiștii consideră că stilul de viață sedentar poate fi mai periculos pentru organism decât alcoolul și fumatul.

 

Printre efectele nocive ale sedentarismului enumerăm :

A. Tulburararea echilibrului metabolic

B. Imbătrânirea prematură

C. Creșterea riscului dezvoltării cancerului

D. Diminuarea oxigenării organismului

E. Afectarea posturii si a coloanei vertebrale

F. Creșterea în greutate

G. Tulburari genetice

 

S-a demonstrat că repausul de 4 ore pe zi, pe scaun, în timp ce ești treaz, determină încetarea activitații genelor care reglează cantitatea de grăsimi și glucoză din organism. Astfel, pot apărea tulburări și boli în organism, precum diabetul zaharat de tip II. Pentru a elimina sedentarismul din viața noastră, putem realiza o serie de activități începând de la cele mai simple până la cele mai complexe.

 

Sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală, chiar dacă la prima vedere pare o problemă minoră. Să nu uităm ca în timp poate avea efecte foarte periculoase asupra organismului!

 

Astfel, în această perioadă nefericită de izolare la domiciliu, dictată de apariția noului tip de Coronavirus, recomandăm mersul pe jos când ieșirile sunt necesare (urcarea și coborârea scărilor evitând liftul), exercițiile fizice pentru toate grupele musculare, un consum corespunzător de apă pentru a avea un nivel optim de hidratare pe parcursul zilei și o dietă sănătoasă bogată în legume proaspete (multe salate, cât mai diverse: de la spanac, la avocado și de la naut, la morcov), proteine de calitate (pește oceanic, ouă, vită, iaurt) și grăsimi sănătoase (nuci, semințe crude)...  Nota Bene: conform OMS (Organizația Mondială de Sănătate), persoanele între 19 și 64 de ani ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă, în fiecare saptamană, și de doua ori pe săptamână, exerciții care să solicite majoritatea mușchilor.

 

Concluzii

Din cele prezentate am văzut că sedentarismul reprezintă, într-adevăr, o problemă foarte actuală în societatea în care trăim, având efecte nocive ca: tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creșterea riscului dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii și a coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice. Prin urmare, în situația în care ne aflăm,  recomandăm exercițiile fizice desfășurate acasă sau în curți pentru cei care stau la casă și un regim alimentar echilibrat. Atunci când ieșim afară pentru diferite activități este recomandat să mergem cât mai mult pe jos, iar dacă deplasarea se face pe distanțe mai mari să utilizăm chiar bicicleta.

 

Referințe bibliografice

1. A. Marcu, Gr. Marcu: Ghid pentru managementul programelor de sănătate (I.S.P. Bucuresti –2000 5. Analiza comunităţii;

2. Effect of reduced sodium intake on blood pressure, renal function, blood lipids and other potential adverse effects. Geneva: World Health Organization; 2012, accesibil la http://apps.who.int/iris/ bitstream/10665/79325/1/9789241504911_eng.pdf, accesat la 5 noiembrie 2016

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.