Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Economia României în 2020, anul recesiunii tehnice cauzate de pandemia Covid-19, relevată statistic de careul  magic al macroindicatorilor

Gheorghe SĂVOIU, prof. univ. dr. habil.

Departamentul Finanţe, Contabilitate, Economie

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept

07 mai 2020

(timp de lectură: 7 - 8 min)

 

În România, anul 2019 a fost unul uşor dezechilibrat, relativ descendent faţă de evoluţia din anii anteriori, axat pe un nivel de creştere economică (4,1%), pe un nivel relativ redus al inflaţiei la finele anului (4,04%), dar situat peste limita admisibilă de 3% în spaţiul UE, pe o rată joasă de şomaj al Biroului International al Muncii - BIM (3,9%), dar şi pe un deficit comercial în creştere al contului curent exprimat ca procent din PIB (-4,7%), indicator de pilotaj în politici economice care s-a menţinut ca negativ din punct de vedere valoric în ultimele trei decenii. Denumit iniţial magic quadrant de către Nicholas Kaldor şi devenit ulterior carré magique la Lionel Stoleru, sistemul celor patru indicatori macroeconomici apţi să cuantifice sintetic, relevant şi coerent cele patru echilibre sau dezechilibre majore ale oricărei economii din lume are ca expresie vizuală o diagramă polară care sintetizează toate cele patru obiective ale politicii macroeconomice:

 

1) echilibrarea ascendentă prin creștere economică;

2) echilibrarea economiei prin stabilitatea prețurilor;

3) echilibrarea pieţei muncii printr-o ocupare cât mai deplină a forței de muncă;

4) echilibrarea externă a economiei.

 

Careul a fost denumit iniţial magic şi a fost păstrat ulterior sub acest nume deoarece, în conformitate cu opiniile laureatului de premiu Nobel în economie, Nicholas Kaldor, este practic imposibil să fie atinse în același moment toate cele patru obiective descrise anterior. Careul magic relevă practic și accentuează conflictualitatea acestor obiective (Bezbakh, Gherardi, 2000, p. 36), cu precădere a celor legate de ocuparea cât mai deplină a forței de muncă și a stabilităţii prețurilor (curba Phillips) sau de creşterea economică şi de ocuparea cât mai deplină a forței de muncă (legea lui Okun). Diagramele clasice fiind mai puţin capabile să ofere imagini de o mare expresivitate asupra politicilor economice şi economiei în ansamblu, au fost preferate reprezentările grafice valorificate de Nicholas Kaldor şi de Lionel Stoleru, propuse în faimosul pătrat magic. Diagramele radar clasice pot substitui realităţi şi le pot reda plastic, dar fără să gestioneze scale diferite pe fiecare axă, şi, chiar mai mult decât atât, să inverseze direcția unei axe. Prin intersectarea celor patru puncte plasate cartezian pe fiecare din cele patru axe, în fapt patru indicatori macroeconomici, se obține forma patrulaterului. În această diagramă, cu cât suprafața este mai mare, cu atât creşte şi sănătatea economică a țării pe care o descrie (Larue, 2013). Cu toate aceste calităţi vizibile ale unei soluţii grafice considerate adecvate şi chiar ideale se impun alte două schimbări necesare: scala ratei inflației și a șomajului în aceste variante vor fi inversate, pornind de la obiectivele limită de atins de 0% pe fiecare dintre aceste axe (figura 1).

Sursa: Larue, C., 2013.

Fig. 1. Un exemplu teoretic de careu magic ideal al unei economii cu o creștere de 5%, un sold comercial pozitiv de 3%, o inflație de 2% și un nivel al șomajului de 10%.

 

Pornind de la documentele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, mai precis, de la cel intitulat Prognoza de iarnă 2020 sau proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2019-2023, diseminat online în 18 februarie 2020, din care se pot selecta ca fiind prognoze plauzibile numai valorile pentru anul 2019, se realizează grafic un patrulater magic, dar cu scop de comparare statistică. Relativitatea veridicităţii analizei poate fi extinsă cel mult până la finele anului 2021, valorile macroindicatorilor descrişi fiind considerate în esenţă provizorii de către toţi experţii în Sistemul Contabilităţii Naţionale (datele expuze în aceste anticipări trec din stadiul de date provizorii initial, în cel de semidefinitive după 6 luni sau un an, iar la finele a doi ani devin definitive cu adevărat). Totuşi mai apare o întrebare firească:  De ce nu sunt preluate toate informaţiile prospective oferite şi pentru anii 2020 şi 2021?  Deoarece restul datelor cu referinţă la evenimente post pademie sunt grav afectate de erori majore, locul creşterii economice fiind luat de o recesiune complet neanticipată sau cel mult anticipată la nivel redus şi mai degrabă ca o recesiune tehnică limitată la numai două trimestre în declin economic. Pentru a urmări evolutiv economia în patrulaterul magic al României se valorifică drept reper anul  2017, apoi 2018 şi 2019 într-o figură comună sau într-un grafic unic cu rol de confruntare statistică (figura 2)

Sursa: Realizat de autor cu ajutorul softului dedicat careului magic

disponibil on-line la : http://www.ses.ac-versailles.fr/extras/bd/carre/carre.html

Fig. 2. Involuţia macroeconomică a ansamblului de politici economice, relevată de indicatorii careului magic al României în anii 2017, 2018 şi 2019

 

Patrulaterul magic al României pentru anul 2019, realizat după proiecţiile Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), transpune în figura 2 cel mai slab an, din ultimii trei efectiv încheiaţi, relevând în macroindicatori o involuţie macroeconomică a ansamblului de politici ale economiei naţionale (un nivel descendent al creşterii economice de 4,1%, un nivel al inflaţiei în ascensiune peste limitele UE, ce ajunge la finele anului de 4,04%, o rată de şomaj BIM dilatată continuu de 3,9%, şi un deficit comercial în creştere al contului curent exprimat ca procent din PIB negativ de - 4,7%). Acum cred că poate fi înţeleasă pe deplin afirmaţia iniţială despre anul 2019, ca despre un an economic uşor dezechilibrat, relativ descendent faţă de evoluţia din anii anteriori. Luând în calcul impactul global al pandemiei generate de virusul Covid-19, anticipat de experţii în prospective economice, ca fiind unul negativ major şi deţinând efecte suprapuse şi involutive, dacă nu mai mari, cu siguranţă mai extinse ca impact şi mai intense decât cele ale recesiunii financiare mondiale din 2008, atunci proiecţiile pentru 2020 şi 2021 devin sumbre în raport chiar şi cu noua opinie a CNSP (Notă, 2020). După ce Guvernul României a anticipat impactul recesiunii cauzate de pandemia Covid-19 în economia naţională a anului 2020, ca aparţinând intervalului cuprins între -1% şi -3%, Banca Mondială (BM) l-a extins către -3,8 %, Fondul Monetar Internaţional a adus prognoza la -5% în 2020, declin ce se speră că va fi urmat de o creştere economică de 3.9% în 2021. În paralel, dezechilibrul din piaţa muncii se va agrava, rata şomajului ajungând de la 3,9% în 2019 la 10,1 % în 2020 şi apoi se va diminua până la 6% în 2021 (Neagu, 15.04.2020). Daca se inferenţiază comportamentul specific inerţial al economiei României, în raport cu care, în contextul ultimei recesiuni deficitul real al acesteia a fost pentru 2009, de circa 40% din cel anticipat de CNSP (10 miliarde euro din 24 de miliarde anticipate) atunci nivelul aşteptat pentru 2020 va fi de de circa -2% în raport cu cifra prognozată, revenind la -4,0 în 2021. Rezultă de aici că singura care aduce corecţii economiei României fără a se teme de consecinţe politice este recesiunea.

 

Impactul pandemiei virusului Covid-19 asupra economiei românești se va concretiza şi în modificarea ascendentă a inflației de la 3,3% în 2020 la 3,5% în 2020,  aşa cum rezultă dintr-un studiu realizat de către Statista Research Department, intitulat Inflation rate forecast for Romania due to the coronavirus (COVID-19) outbreak from 2019 to 2021 şi dedicat creşterii preţurilor sub influenza pandemiei Covid-19, studiu sintetizat în graficul din figura 3, ale cărui valori anticipate sunt disponibile on-line la:https://www.statista.com/statistics/ 1106097/covid-19-impact-inflation-rate-romania/:

 

Sursa: Realizat de autor după datele disponibile on-line la:

https://www.statista.com/statistics/1106097/covid-19-impact-inflation-rate-romania/ din 24.03.2020

Fig. 3. Evoluţia inflaţiei în România în anii 2019, 2020 şi 2021 conform prognozelor de Statista Research Department

 

Reconsiderând importanţa anului 2019, ca an de referinţă şi pentru a evidenţia impactul negativ al recesiunii cauzate de pandemia Covid-19 în România în 2020 şi 2021, se generează un patrulater magic comparativ, într-o diagramă comună sau într-un grafic unic cu rol statistic de confruntare şi analiză comparativă (figura 4):

Sursa: Realizat de autor cu softul disponibil la: http://www.ses.ac-versailles.fr/extras/bd/carre/carre.html

Fig. 4. Oscilaţia macroeconomică a ansamblului de politici economice, sub impactul pandemiei Covid-19, relevată de indicatorii careului magic al României în 2020 şi 2021

 

România, similar multor altor economii în plan international, se află deja într-o recesiune tehnică gravă în 2020, cu alte cuvinte atât în primul cât şi în cel de-al doilea trimestru al anului se va înregistra un declin economic accentuat. Cauza de această data nu este una nici legată de ciclicitatea economică mondială deşi existau unele tendinţe involutive din acest punct de vedere spre finalul anului 2019, apărute mai clar in Italia, nici financiară, aşa cum s-a întâmplat în 2008 şi nici pur economică în general (Săvoiu, 2013), ci este pandemia născută de virusul Covid-19, apărut în trimestrul al patrulea al anului 2019, în Wuhan (China). Pandemia cu origini clare şi dovedite în China a alterat profund politicile globale ale statelor lumii, dar şi politicile macroeconomice ale României, diminuând efortul continuu al acesteia de aderare ascendentă la spaţiul euro şi de convergenţă naturală în raport cu media de dezvoltare a statelor din UE (Săvoiu, et al., 2017). Imaginea patrulaterului echilibrelor economice ale economiei româneşti este una în care anul 2020 este contractat la un nivel greu de imaginat, chiar şi printr-o reprezentare grafică relevantă, dezvăluind în cea mai optimistă viziune o recesiune tehnică în trimestrele I şi II, conform indicatorilor statistici aşteptaţi, iar în varianta pesimistă a unor valuri succesive pandemice ale Covid-19 o recesiune inerţială pe parcursul a doi ani, incluzând alături de anul 2020 şi anul 2021...

 

Bibliografie

 

1. Bezbakh, P., Gherardi, S. (2000). Dictionnaire de l'économie de A à Z, Paris: Editeur Larousse

2. Kaldor, N., (1967). Strategic Factors in Economic Development, New York, Ithaca.

3. Larue, C., (2013). Qu’est-ce que le Carré Magique de Kaldor ? Les Yeux du Monde.fr, disponibil on line la:http://les-yeux-du-monde.fr/ressources/14053-quest-ce-le-carre-magique-de-kaldor, Accesat în 1.05.2020.

4. Neagu, B., 2020. IMF sees Romania economy falling 5% in 2020, EURACTIV.ro, Apr 15, 2020, Available online la: https://www.euractiv.com/section/all/short_news/imf-sees-romania-economy-falling-5-in-2020/ Accessed on 1.05.2020

5. Săvoiu, G. (2013). Modelarea Economico-Financiară: Gândirea econometrică aplicată în domeniul financiar, Editura Universitară, Bucureşti.

6. Săvoiu, G., Gogu, E., Ţaicu, M. (2017). Hierarchies of Asociative Dynamics, Starting From Romania's Macro-Economic Imbalances in the EU-28. What Does Romania's Economic Evolution in the EU-28 Look Like? Romanian Statistical Review, Issue 3/2017, pp. 35-47.

7. Stoleru, L.,G. (1967). L’Equilibre et la Croissance économique,Principes de macroéconomie, Dunod, Paris.

8. Inflation rate forecast for Romania due to the coronavirus (COVID-19) outbreak from 2019 to 2021 şi dedicat creşterii preţurilor sub influenza pandemiei Covid-19, studio disponibil on-line la: https://www.statista.com/statistics/1106097/covid-19-impact-inflation-rate-romania/ 24.03.2020.

9. *** Prognoza principalilor indicatori macroeconomici-2020- var. preliminara, Notă, (2020) Contextul actual al economiei româneşti şi impactul coronavirusului asupra principalilor indicatori macroeconomici, CNSP, disponibil on-line la: http://www.cnp.ro/user/repository/ prognoze/Contextul_actual_al_economiei_romanesti_si_impactul_coronavirusului_asupra_principalilor_indicatori_macroeconomici.pdf accesat in 1.05.2020.

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.