Româna         English         Français        

Universitatea din Pitesti

Când „a fost odată” devine „se-ntâmplă acum” și  cum gestionăm asta?

Manuela CIUCUREL, prof. univ. dr.

Andreea BADULESCU, lector univ. dr.

Departamentul de Psihologie, Ştiinţe ale Comunicării și Asistență socială

Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie

29 aprilie 2020

(timp de lectură: 8 - 9 min)

 

Obișnuiai să spui că „timpul trece prea repede” sau „nu mai am când să fac ce-mi place”.

 

Există o regulă a cifrei 8, propusă de oamenii de știință, care susține că, pentru o viață sănătoasă omul trebuie să doarmă 8 ore, să muncească 8 ore, iar în celelalte 8 ore rămase dintr-o zi, să facă ce-i place, ce-i aduce bucurie. De fiecare dată, în fața acestei reguli, persoanele, indiferent de vârstă, gen, rasă sau experiențe personale, invariabil zâmbeau pe alocuri ironic, pe alocuri trist, o formă de melancolie se putea citi în ochii lor și, pentru câteva momente, mental, nu mai erau în sală.. se aflau probabil, fiecare, aievea cu gândul, în depărtări oarecare, dar sigur aducătoare de fericire, din trecut sau ca proiecții de viitor... ca și când reușeau să îndese 8 ore în acele momente și reveneau cu mintea limpede și o stare de bine.

 

Se-ntâmplă acum, constrânși (!) de context, să avem timp la discreție, pentru împlinirea nevoilor. Dar parcă prea mult timp devine greu de digerat, când noi eram obișnuiți cu picătura..

 

Până nu demult, 8 ore aferente pentru „ce vreau să fac” se îndesau în 8 minute și, dintr-o dată, 8 ore se dilată în 24h... 24 de ore să faci ce vrei?! Nu te-ai fi așteptat vreodată, în afara perioadelor de vacanță,  pentru care erai pregătit psihic. Firesc să te simți bulversat. Firesc să nu știi cum să gestionezi schimbarea brusc instalată, pentru că nu te-a învățat nimeni. Nici n-ar fi avut cine. Este nou și pentru noi, nu ești singur în povestea aceasta.

 

Incertitudinea frustrează pentru că lipsesc detaliile concrete, ceea ce îngreunează activarea unor modele acționale, ca și când te-ai afla pe un drum neparcurs încă, fără indicatoare care să te ghideze pe un teren nou, fără conexiune GPS…

 

Ce faci când te afli într-un spațiu cu fum dens, care te împiedică să vezi în jur? Dai din mâini, fugi, strigi, plângi, cauți o ieșire, după caz… Oricum ar fi, cert este că se produce o reacție concretă, care arată intenția de a ieși din acea zonă periculoasă... Ce scrie pe unicul indicator pe care îl avem noi, în această perioadă de ceață afectiv-cognitivă? #staiacasă!

 

Evident că răspunsul tău este de împotrivire, reacția firească este de a face ceva să ieși din contexte frustrante, nu de a sta... Însă tocmai aici este cheia de care te poți folosi pentru a deschide noi orizonturi, noi perspective, pentru a accesa noi posibilități personale, ascunse bine, nefolosite până acum, potențialul tău real… Felul în care înțelegi „a sta”.

 

Oamenii rareori înțeleg mesajul altcuiva, în sensul/cu scopul pentru care a fost dat. Tendința creierului, automatism în toată regula, este de a trece orice mesaj venit din exterior, prin filtrul personal. #staiacasă! poate astfel să genereze gânduri, reacții, comportamente, emoții diferite, la oameni diferiți. Pentru că filtrele (educația, experiențele, modelele de viață, nevoile, aspirațiile, pregătirea generală) sunt diferite, de la om la om.

 

Înțelegi poate, mai bine acum, de ce unii pot trăi această perioadă, în mod complet diferit. De la starea de panică generalizată, la furie și agresivitate sau stare de zen: împăcare-asumare-adaptare.

 

Diferența constă în filtrele proprii. Ai două variante:

 

1. Te-nfurii, descoperi că știi mai multe injurii decât ai folosit până la acest moment, te lupți cu morile de vânt, ca Don Quijote, te cerți cu politicienii, cu familia, cu Dumnezeu, cu mama ei de viață, plângi, suspini, adormi și te trezești într-o amorțeală generalizată greu de dat la o parte…

 

sau

 

2. Te centrezi pe detaliile obiective de care te poți folosi, de concretul acțional pe care – deși limitat ca variante în perioada asta – încă îl ai la dispoziție într-o cantitate importantă. Te prinzi că „a sta” nu trebuie înțeles neapărat în sensul imediat, ci poate avea multe nuanțe. De care te poți folosi. De care poți profita (regula lui 8 – partea cu „timp pentru a face ce-ți place”).

 

Varianta 2, din foarte multe motive, este singura cu adevărat folositoare, după cum probabil ți-ai dat și tu seama, deja. În primul rând, pentru că aparatul cognitiv are în centrul său creierul: iată primul indicator obiectiv, care-ți trasează direcții spre ruta potrivită spre ajungerea cu bine, la destinație (înapoi la facultate/job?).

 

Îți propunem un exercițiu metaforic: poți asocia creierul și funcționarea sa cu o roată de moară, care are nevoie să se miște în permanență pentru rezultate la nivel înalt. Roata trebuie să fie îngrijită periodic (stil de viață sănătos) și ideal ar fi să se-nvârtă în ape (gânduri, idei, experiențe) curate, pentru a evita ca impuritățile sau reziduurile de orice fel să-i împiedice buna funcționare. Creierul are nevoie să fie permanent stimulat: creierul nu devine inert nici în starea de somn profund, nici în stările comatoase (în comă), ci doar dă volumul mai încet, funcționează pe alte frecvențe decât în starea de trezire.

 

Experiențele de privare senzorială, studiile referitoare la situațiile de criză și studiile făcute pe copii arată că, dacă nu-i dai de lucru, creierul produce el ceva: în privarea senzorială – halucinații, ideație delirantă; în situațiile de criză – anxietate, agitație psihomotorie, furie, depresie, tulburări de somn sau de comportament alimentar; la copii apar idei năzdravane și de-a dreptul periculoase……     

 

De ce-ți vorbim despre creier? Pentru că este una dintre cele trei componente fundamentale ale noastre, alături de suflet și fizic. Înțelegi că echilibrul personal înseamnă să poți menține la nivel optim toate aceste trei repere constitutive fundamentale. Creierul este un proces activ, dinamic. Alegeți gândurile așa cum îți alegi hainele din șifonier: stă în puterea ta să decizi să ai creierul ocupat cu gânduri frumoase - ce poți face bun pentru tine ?, o atitudine optimistă (nu pozitivă, niciunul dintre noi nu vrea să fie pozitiv în vremurile astea smiley), deschidere către nou, curiozitate, interes, bucurie, stare de liniște și împăcare, dinamism psiho-fizic.

 

Fii creativ, curios, testează rețete noi, crează altele, fii asumat și determinat, continuă să exersezi până rafinezi noi capacități personale!

 

În ceea ce privește latura fizică, indicatorul  #staiacasă! trebuie înțeles dincolo de ce se citește. Nu presupune a sta în șezut sau la orizontală, a sta complet izolat între patru pereți, într-o stare mai mult sau mai puțin inertă! În această perioadă, foarte importante sunt activitățile fizice, ușor de accesat cât timp aveți toată libertatea de a urmări programe de exerciții sportive sau de a vă lăsa imaginația să vă sprijine în acest sens. Și desigur, în această perioadă, este oportun să vă amintiți de munții de haine, hârtii, documente care poate nu stau în ordine (unii o numesc dezordine ordonată, ce scuză interesantă!).

 

Făcând ordine în lumea exterioară, ordonăm lumea noastră interioară!

 

Dacă însă te numeri printre cei care știu să-și facă viața mai ușoară, fiind atenți la organizarea bunurilor personale, atunci perioada aceasta restrictivă cel mai probabil nu te afectează foarte tare: sigur ești o persoană ordonată, auto-disciplinată și când vine vorba de respectarea și adaptarea la reguli impuse!  În toată această perioadă, poți folosi timpul doar în favoarea ta, nu mai trebuie să te împarți în zeci de sarcini și activități, așa cum obișnuiai.

 

Din punct de vedere fizic, dincolo de activitatea de menținere a tonusului, poți încerca noi experiențe de optimizare a imunității organismului tău, mergând dincolo de stilul alimentar și ajungând la… exerciții simple de yoga și/sau mindfulness. Dacă nu ai auzit/știi prea multe despre acest subiect, ghici ce? AI TIMP! Să înveți, să cauți, să descoperi. Virgula este opțională smiley.

 

Ajungem, în cele din urmă, la dimensiunea spirituală. Mulți spun că acesta-i sensul vremurilor. Din direcții diverse, se vorbea în scris și prin discursuri, despre necesitatea de a ne întoarce la rădăcini, de reconectare la propria ființă, la miezul nostru, la suflet.

 

Uneori, conviețuirea alături de partener/copii/familie în astfel de vremuri nu este neapărat ușoară.  Ba chiar se discută despre #staiacasă! ca test al calității relațiilor de cuplu sau maritale, despre rata crescută a divorțurilor, odată cu încheierea stării de urgență, despre dus copiii o lună oriunde, numai departe smiley, sau gluma aia - extrem de serioasă în conținut: „abia aștept să se termine toate astea, să pot sta liniștit, acasă cu familia” smiley.

 

Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta este o altă glumă, cât se poate de actuală de data asta și devine clar ce ne „doare” în această situație: neliniștea. Starea de neliniște generată de frică ne atinge pe toți, o purtăm în rădăcini, neliniște manifestată sub diverse forme: de la episoade de râs isteric – descărcarea energiei negative, la injurii – care ar putea câștiga toate concursurile de creativitate, atitudini și comportamente ostile, agresivitate, la alții senzații de amorțeală, stări sau simptome depresive.

 

Dacă nu-ți place nimic din acest meniu, dacă nu te reprezintă, dacă – mai important! – nu vrei să te reprezinte,  atunci caută să ieși din starea de panică, neîncredere, confuzie, plictiseală, deznădejde. Cum? Urmând instrucțiunile.

 

Treimea nu e doar un termen din Biblie, se găsește mai înainte de toate în fiecare dintre noi: minte, corp, suflet.

 

Abordate pe rând, cu dăruire și intenții frumoase față de sine, te vei ajuta să crești ca întreg. Nu aștepta de la alții să facă pentru tine ceea ce doar tu poți. Ești, în primul rând, responsabil pentru ceea ce se întâmplă cu tine. Trăind și făcând parte dintr-o comunitate, indiferent care (academică, familială, socială) ești totodată responsabil față de aceasta, în egală măsură ca orice reprezentant în uniformă, care astăzi este „în prima linie”. Ești și tu, la fel de important, în prima linie! Pentru că maniera în care alegi să te raportezi la un context cu – obiectiv vorbind – pierderi minore (ești în confortul personal, cu toate cele necesare, în familia nucleară), îți va aduce avantaje sau ți le va lua.

 

Și dacă încă nu-ți este clar ce ai putea să faci în folosul personal, în această perioadă, în rândurile de mai sus ai un fel de îndrumar, scris cu tot dragul, pentru tine.

 

De ce? Pentru că TU contezi pentru noi și profităm de acest timp pentru a ne pune gândurile în cuvinte.

 

AVEM TIMP, o resursă atât de importantă, după care suspinam când nu o aveam și pe care acum când o avem, se pare că nu știm cum să o abordăm. Era și-un banc pe tema asta, cu un tip care se ruga la Dumnezeu să îi împlinească o dorință, a primit ce a cerut, și-apoi nu știa ce să facă cu ea. Dacă știi bancul, lasă-l mai jos, în comentarii, să râdem împreună… de la distanță…

 

E timp. Suntem regulamentar de aproape. Vom trece împreună, prin și peste toate!

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.