Universitatea Națională
de Știință și Tehnologie
POLITEHNICA București

Universitatea Națională
de Știință și Tehnologie
POLITEHNICA București

Logo incredere
Instituție de învățământ superior cu grad de încredere ridicat Logo ARACIS
Româna English Français

 

În 2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.

Centenarul este o sărbătoare a tuturor românilor, a tuturor instituÅ£iilor din România.

Așadar, Departamentul Autovehicule și Transporturi al Universității din Pitești dedică toate acțiunile sale din 2018 acestui mare eveniment.

Pentru a marca acest prim centenar, de-a lungul întregului an, Departamentul Autovehicule È™i Transporturi va utiliza următoarele logo-uri, rezultate dintr-o uÈ™oară adaptare a logo-ului său obiÈ™nuit:

 

 

Mulțumită colegilor noștri de la Departamentul Limbă și Literatură, Istorie și Arte, mai jos,vă prezentăm cronologia realizării Marii Uniri.

 

 

 

Etapele istorice ale realizării Marii Uniri

(1918-1920)

 

 24 ianuarie/6 februarie 1918 - ChiÈ™inău. Sfatul Țării, întrunit în È™edință solemnă, votează, în unanimitate, independenÈ›a Republicii Democratice MoldoveneÈ™ti. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredinÈ›ată unui Consiliu de MiniÈ™tri, sub preÈ™edinÈ›ia lui Daniel Ciugureanu. “(…) Ne proclamăm, în unire cu voinÈ›a poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare È™i neatârnată, având ea singură dreptul de a-È™i hotărî soarta în viitor” - se spune în proclamaÈ›ia Sfatului Țării.

 

 20 februarie/5 martie 1918 - Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România È™i Puterile Centrale, pe baza căruia încep la BucureÈ™ti, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România È™i ConstanÈ›a; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiÈ›ii economice etc.

 

27 martie/9 aprilie 1918 - La ChiÈ™inău, Sfatul Țării întrunit în È™edință solemnă votează unirea Basarabiei cu Èšara Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abÈ›ineri È™i 13 absenÈ›i). După anunÈ›area rezultatului votului de către Ion InculeÈ›, preÈ™edintele Sfatului Țării, primul ministru Alexandru Marghiloman, aflat la ChiÈ™inău, împreună cu alÈ›i reprezentanÈ›i ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: “În numele poporului român È™i al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte È™i în veci! Trăiască România Mare!”

 

17/30 aprilie 1918 - ÎnfiinÈ›area, la Paris, a “Comitetului naÈ›ional al românilor din Transilvania È™i Bucovina”, sub preÈ™edinÈ›ia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenÈ›ei Transilvaniei È™i unirea acesteia cu România.

 

24 aprilie/7 mai 1918 - Semnarea Tratatului de pace de la BucureÈ™ti È™i a anexelor sale dintre România, pe de o parte, È™i Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în CarpaÈ›i, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 km2, cu o populaÈ›ie de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menÈ›inându-se numai patru divizii cu efective complete È™i 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriÈ™ti, 3.200 de cavaleriÈ™ti È™i 9.000 de artileriÈ™ti) È™i să încheie convenÈ›ii economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancÈ›ioneze Tratatul.

 

5/18 noiembrie 1918 - Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul NaÈ›ional Român Central afirmă în faÈ›a opiniei publice mondiale dorinÈ›a românilor transilvăneni de a se uni cu România.

 

15/28 noiembrie 1918 - Congresul General al Bucovinei hotărăște în unanimitate “Unirea necondiÈ›ionată È™i pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la CeremuÈ™, Colacin È™i Nistru, cu Regatul României”

 

1 decembrie 1918 Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea NaÈ›ională, cu participarea a 1.228 de delegaÈ›i (deputaÈ›i) aleÈ™i. Gheorghe Pop de BăseÈ™ti, preÈ™edintele Partidului NaÈ›ional Român, declară Adunarea NaÈ›ională de la Alba Iulia “constituită È™i deschisă”. Vasile GoldiÈ™ rosteÈ™te cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluÈ›ie, care începe cu cuvintele: “Adunarea NaÈ›ională a tuturor românilor din Transilvania, Banat È™i Èšara Ungurească, adunaÈ›i prin reprezentanÈ›ii lor îndreptățiÈ›i la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români È™i a tuturor teritoriilor locuite de dânÈ™ii cu România”. Proiectul de rezoluÈ›ie este adoptat cu ovaÈ›ii prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea NaÈ›ională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat NaÈ›ional, compus din 250 de membri; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu - Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanÈ›i la Marea Adunare NaÈ›ională de la Alba Iulia, adunaÈ›i pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamaÈ›ii entuziaste hotărârea de unire necondiÈ›ionată È™i pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului naÈ›ional unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Èšara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 È™i a Bucovinei în noiembrie 1918.SuprafaÈ›a României Mari: 295.049 km pătraÈ›i, cu o populaÈ›ie de 16.500.000 de locuitori. La aceeaÈ™i dată, regele Ferdinand I È™i regina Maria revin în BucureÈ™ti, după perioada de pribegie de la IaÈ™i, fiind întâmpinaÈ›i cu entuziasm de locuitori. 

 

28 iunie 1919 - Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate È™i Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului ConstanÈ›a — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunÈ›e la Tratatul de la BucureÈ™ti din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menÈ›inerea Comisiei Europene a Dunării È™i înfiinÈ›area pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii InternaÈ›ionale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

 

29 decembrie 1919 - Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, CriÈ™anei, MaramureÈ™ului, Banatului, Bucovinei È™i Basarabiei cu România.

 

4 iunie 1920 - Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate È™i Asociate È™i Ungaria. RecunoaÈ™terea pe plan internaÈ›ional a Unirii Transilvaniei, Banatului, CriÈ™anei È™i MaramureÈ™ului cu România, a Slovaciei È™i Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a CroaÈ›iei, Sloveniei È™i părÈ›ii de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921).

 


Actualizat:

24 aprilie 2023

Stiri
S.I.I.M.A.D.C.
Am uitat parola
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii.